Plata lucrului nedatorat

Plata lucrului nedatorat se defineste ca fiind o executare a unei obligatii de catre o persoana care nu era tinuta sa o execute si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altei persoane.

Partile raportului juridic care se naste se numesc: solvens– persoana care face plata

accipiens – cel care primeste plata

Care sunt cazurile in care putem vorbi de plata lucrului nedatorat?

1. cand se restituie o plata a unei obligatii inexistente dar platitorul credea ca aceasta obligatie exista

2.plata a fost facuta de catre o persoana care credea ca este datoare catre adevaratul creditor, desi nu ii datora acestuia nimic

3. plata se face de catre o persoana ce are de executat aceasta plata insa isi executa obligatia fata de o alta persoana decat adevaratul creditor

In toate aceste trei cazuri, platitorul ( solvensul) are dreptul sa ceara restituirea latii efectuata din eroare,dol sau violenta.

O alta grupa de cazuri in care se poate cere restituirea platii nedatorate include:

1. plata s-a efectuat de catre debitor, adevaratului creditor insa obligatia nu mai trebuia platita deoarece se efectuase o plata valabila( fusese platita)

2.plata s-a facut creditorului, de catre debitor insa obligatia era nula si, in consecinta, nu trebuia executata

3.plata s-a facut de catre debitor, creditorului, insa contractul din care se nascuse aceasta obligatie fusese reziliat, deci plata nu mai era datorata.

Si in aceste cazuri se poate solicita restituirea platii nedatorate.

Este important ca plata nedatorata :

-sa fie executata din eroare

-prestatia solvensului sa aiba semnificatia unei plati indiferent de obiectul sau( suma de bani, bun individual )

Exista si exceptii in care nu se cere ca plata  sa fi fost facuta din eroare pentru a se putea cere restituirea platii nedatorate.

Efectele platii nedatorate:

Accipiensul:

a) de buna-credinta( care nu a stiut ca plata nu i se datoreaza)

– este obligat sa restituie plata ce i-a fost facuta, fara dobanzi

– sa restituie bunul fara restituirea fructelor culese pana la restituire

– daca bunul a fost instrainat, sa restituie numai pretul primit pe el

-daca bunul a pierit fortuit, nu mai are obligatia de a-l restitui

b) de rea credinta ( stia ca plata nu i se datoreaza):

– daca plata a constat intr-o suma de bani, atunci el este obligat si la plata dobanzilor ce incep sa curga de la data primirii sumei de bani

-sa restituie bunul impreuna cu fructele sale inclusiv cele  culese

– daca bunul a pierit fortuit, sa restituie valoarea lui cu exceptia cazului cand poate dovedi ca bunul ar fi pierit si la solvens

-daca a instrainat bunul,sa restituie valoarea bunului de la momentul cererii de restituire,indiferent de pretul obtinut

Solvensul:

– este obligat ,in toate cazurile, sa restituie accipiensului cheltuielile facute de acesta cu conservarea bunului. Cheltuielile sa fi fost necesare si utile.

Termenul de prescriptie incepe sa curga din momentul platii si este supus termenelor generale de prescripie privind actiunile patrimoniale mobiliare.

Cand nu se poate cere restituirea platii ,de catre solvens?

1. cand s-a platit de buna voie o obligatie naturala

2.cand plata s-a efectuat in temeiul unui contract nul pentru cauza imorala grava

3.cand plata s-a facut in temeiul unui act anulabil pentru incapacitatea uneia dintre parti( se poate folosi, insa ,imbogatirea fara just temei).

4.cand plata a fost facuta unui creditor de buna credinta iar acesta dupa efectuarea platii, a distrus inscrisul constatator al creantei.

avocat  Laura Herescu